“Gata…s-a terminat.”

Ieri am terminat cu BAC-ul. S-au scurs patru saptamani superbe. Emotii, lacrimi, nervi, bucurie. Deja imi e dor de cele patru momente. Imi e dor de emotia absolvirii, de mandria premierii, de valsul de la banchet si de BAC. Da, chiar si dupa examene imi e dor. De tigara de dimineata, alaturi de zeci de absolventi, de emotia de dinaintea venirii subiectelor si de socializarea de pe terase de dupa examen. Mi-e dor de costum, ochelari de soare si fituici. Dar probabil cel mai dor imi e de 3:15 AM, descaltat de pantofi, cu sticla de Teachers alaturi, intins pe trepte, sub cerul instelat impreuna cu L, departe de galagie.

Imi vine greu sa cred ca a XII-a s-a scurs atat de repede, daramite 12 ani! Uitandu-ma acum inapoi…observ o diferenta uriasa intre cum mi-am imaginat pe clasa a V-a ca vom arata, vom fi in a 12-a si cum aratam si suntem acum. Dar chiar daca mereu exista o distanta intre viata pe care ne-o dorim, imaginam si viata propriu-zisa eu sunt mai mult decat recunoscator pentru toate momentele din ea, pentru ca toate au fost, sunt si vor fi de aur. Absolut toate. Cele mai vii momente, insa, raman de la banchet. Acolo, in orele diminetii, nu departe de rasarit o prietenie a luat nastere. Una care se anunta a fi lunga si plina de peripetii.

So, for all the crazy shit that happened in these twelve years, I raise a glass. To us!